Autor: Gerhard Winzer, Economist Șef Erste Asset Management
Întreg mapamondul se află în stare de urgență, în plină criză sanitară, economică și financiară cauzată de pandemia de coronavirus. Astfel, a apărut termenul „coronarecesiune”, pentru a descrie recesiunea cauzată de coronavirus.
Cea mai importantă întrebare în acest moment este cât de gravă e actuala stare de urgență și cât de mult va dura. Viteza de desfășurare a evenimentelor este amețitoare. Scenariile pesimiste de ieri devin scenariile optimiste de azi, iar mediul actual are un impact negativ evident asupra piețelor financiare.
Ce se întâmplă cu sistemele de sănătate?
Creșterea semnificativă a cazurilor de infectare în afara Asiei este îngrijorătoare. Problema cea mai arzătoare este că aproximativ cinci procente din aceste cazuri necesită internare în spital și terapie intensivă. În cazul în care un număr tot mai mare de cazuri va ajunge în puținele paturi de spital disponibile, numărul deceselor va crește.
Pentru a evita suprasolicitarea sistemelor de sănătate, guvernele au luat măsuri drastice de limitare a răspândirii virusului, inclusiv măsuri stricte de carantină. Expresia cel mai des auzită în ultima perioadă este „distanțare socială”.
Complexitatea și durata măsurilor de izolare socială depind de o serie de factori:
Reducerea semnificativă a numărului de cazuri noi. Medicamentele existente.
Punerea la dispoziție a unui număr suficient de teste, echipamente de protecție și paturi de spital. Punerea la punct a unei proceduri adecvate de identificare a contacților.
În cazul măsurilor de izolare, există și un revers al medaliei; acestea nu contribuie doar la controlul contaminării, ci și la distrugerea parțială a PIB-ului. PIB-ul reprezintă valoarea tuturor bunurilor și serviciilor produse într-o anumită perioadă de timp, cuantificată într-o anumită monedă.
Ce sunt efectele colaterale?
Dacă nimeni nu mai stă în hotel, nu mai ia avionul și nu mai merge la cină în oraș, nu mai există tranzacții care să conducă la formarea Produsului Intern Brut. Situația actuală ne arată că PIB-ul nu este foarte important din punct de vedere al calității vieții. Sănătatea fizică este mult mai importantă decât bunăstarea materială.
Cel puțin pentru moment, deoarece efectele asupra economiei vor fi dramatice. Estimările diferă în acest moment, dar este posibil ca PIB-ul țărilor să se reducă cu procente cuprinse între 5% și 10% în următoarele trei luni.
Această scădere este importantă, dar nu reprezintă esența problemelor economice cu care ne vom confrunta. Adevărata problemă este dată de așa-numitele efecte de propagare sau colaterale. Imediat ce vânzările încetează, companiile nu vor mai putea continua să-și susțină cheltuielile fixe.
La orizont se întrevăd falimente (companii care vor intra în lichidare), contracția creditării (din cauza băncilor care nu vor mai acorda împrumuturi) și creșterea șomajului.
Cum să faci bani din nimic
Măsurile de limitare a răspândirii virusului sunt dramatice, dar statele iau și măsuri de susținere a economiei, pentru evitarea unei depresiuni economice (o recesiune severă și persistentă).
Băncile centrale din întreaga lume reduc prețul banilor, respectiv dobânzile de referință, până la nivelul de 0%, cresc masa monetară la niveluri incredibile, inundă piața bancară cu lichidități disponibile la preț foarte mic, pun la punct programe de achiziție de obligațiuni de stat și corporative și încearcă să combată disfuncționalitățile pieței de capital (a se vedea detaliile de mai jos).
Cea mai importantă armă aflată la dispoziția băncilor centrale este posibilitatea de a crea bani din nimic. Bineînțeles, băncile centrale trebuie să acționeze cu precauție, dar această opțiune a mai fost folosită pe timp de criză și până acum.
Cea mai importantă funcție a unei bănci centrale este aceea de creditor de ultimă instanță. În situațiile în care nicio altă instituție nu mai acordă credite, banca centrală intervine și preia acest rol.
O „armă” importantă – venitul din impozite
Cea mai puternică armă a Ministerului de Finanțe în lupa împotriva crizei este venitul total din impozitele prezente și viitoare.
Acest venit va finanța numărul redus de ore de muncă ale angajaților, ajutoarele de șomaj, garanțiile creditelor acordate companiilor sau garantarea obligațiunilor, asigurările de sănătate, ajutoarele de stat și scutirile de alte taxe și impozite.
Teoretic, Ministerul de Finanțe ar putea încerca să compenseze direct reducerea cererii (respectiv, a vânzărilor), dar, pentru moment, varianta pentru care s-a optat a fost, în principal, aceea de susținere indirectă a economiei.
Măsurile de combatere a crizelor există dintotdeauna. Noutatea constă în cooperarea extrem de strânsă dintre banca centrală și Ministerul de Finanțe.
În anumite țări, Ministerul de Finanțe garantează parțial obligațiunile cumpărate de băncile centrale (reprezentând împrumuturi pe termen scurt). Astfel, băncile centrale cumpără cantități mari de obligațiuni anterior emise de stat.
Ce sunt „banii din elicopter”?
Tranziția la politica „banilor din elicopter” nu se va realiza într-un singur pas, ci va fi o evoluție treptată. În scenariul perfect, banca centrală distribuie bani direct cetățenilor, prin Ministerul de Finanțe.
Această măsură se află acum în discuție în Statele Unite. Totuși, „este absolut necesar” acordul tuturor părților implicate, astfel încât posibilele efecte colaterale să fie neutralizate.
Participanții de pe piață, luați prin surprindere de evoluția evenimentelor
Participanții de pe piață au fost și ei luați prin surprindere de evoluția evenimentelor. Având în vedere că scenariul actual este de „contracție în primul semestru, pe fondul riscului de evoluție negativă”, pornind de la un scenariu de „revenire a economiei globale în 2020”, fluctuațiile de preț au fost semnificative.
După scăderea drastică înregistrată pe piața acțiunilor și obligațiunilor corporative, piețele se pregătesc acum pentru un declin semnificativ al producției economice în prima jumătate acestui an. Cea mai importantă întrebare este dacă și când vom asista la o revenire a piețelor.
Pe lângă prăbușirea prețului acțiunilor, lichiditatea tranzacțiilor s-a redus, de asemenea, semnificativ. Multe titluri sunt tranzacționate cu prime sau discount-uri importante.
Acest fenomen este bine cunoscut din crizele anterioare. Nivelul ridicat de incertitudine a generat un val de lichidări ale portofoliilor deținute, cu efect suplimentar asupra tendinței prețurilor, alături de caracteristicile tehnice actuale ale pieței (pondere ridicată a fondurilor administrate pasiv, adâncime redusă a pieței datorită cerințelor de reglementare, semnale de tranzacționare cantitativă).
Băncile centrale au reacționat la acest declin al nivelurilor de lichiditate din piață, prin instituirea de programe extinse de relaxare cantitativă.
Circumstanțe excepționale
Circumstanțele actuale sunt diferite de tot ceea ce am văzut până în prezent și depășesc din punct de vedere al gravității toate crizele înregistrate de la Cel de-al Doilea Război Mondial. Pentru a putea face anumite previziuni, trebuie să avem în vedere o serie de scenarii diferite.
Scenariul 1: revenire în a doua jumătate a anului, după recesiunea din semestrul I. Măsurile de prevenire a răspândirii virusului sunt relaxate, iar măsurile aplicate pentru limitarea efectelor colaterale au succes.
Economia va înregistra o revenire „în formă de V”, însemnând că acțiunile sunt cele mai bune instrumente de investiție.
Scenariul 2: economia își revine cu greutate, deoarece eficacitatea politicilor economice este limitată. Optimismul se situează la cote modeste și temperează evoluția investițiilor, consumului și a pieței forței de muncă. Revenirea economică se va produce abia în anul 2021. În acest caz, economia va înregistra o revenire „în formă de U”, deoarece va exista și o perioadă de stagnare, nu doar de recesiune urmată imediat de revenire. Acest scenariu sugerează un portofoliu mixt (extrem de diversificat).
Scenariul 3: economia nu își va reveni în viitorul apropiat. Măsurile de limitare a răspândirii virusului necesită mai mult timp decât s-a estimat inițial, iar măsurile de susținere a economiei nu sunt destul de eficiente. În acest caz, economia va înregistra o recesiune „în formă de L”, caz în care instrumentele de investiție preferate vor fi investițiile cu risc scăzut (respectiv, obligațiunile de stat).
Este posibil să fim martorii unei reduceri semnificative a presiunii sau chiar a unei reveniri în cazul activelor riscante, de exemplu acțiunile și obligațiunile corporative, imediat ce se va avea în vedere sistarea măsurilor de reducere a răspândirii virusului, iar măsurile de susținere a economiei se dovedesc credibile și eficiente.