In ciuda aparentelor, piata de lei ramane fractionata si volatila
Cu riscul de a fi in continuare prea tehnici si poate putin obscuri, repetam totusi un aspect de multe ori neglijat atunci cand se vorbeste de lichiditate in piata interbancara, de injectiile si de relaxarea monetara a Bancii Nationale. Realitatea este ca piata interbancara are din pacate o adancime redusa si un grad de participare redus, majoritatea tranzactiilor facandu-se intre o mana de jucatori locali, in sume relativ mici si la scadente foarte scurte. In paralel, piata de swap-uri valutare, in care se schimba intre participanti sume echivalente in lei versus euro are un grad de participare ceva mai ridicat, datorita prezentei jucatorilor straini. Dobanzile pe cele 2 piete, desi ar trebui sa fie echivalente la scadente si monede similare, sunt departe de a fi asa, iar volatilitatile acestor dobanzi sunt si ele complet diferite, dupa cum se poate observa usor in graficul de mai jos, cel putin pentru perioada incepand cu luna martie. Cheia intelegerii acestei divergente este distribuirea diferita a lichiditatii in lei injectata de BNR in ultima perioada in special prin intermediul cumpararilor de titluri de stat, respectiv de Guvern prin platile bugetare. Se pare astfel ca banca centrala e destul de grijulie ca aceasta lichiditate sa nu fie prea abundenta in special la nivelul jucatorilor straini, pentru a scumpi accesul acestora la lei si a apara astfel indirect cursul leului versus euro, curs care s-a dovedit mult mai stabil decat alte monede din regiunea noastra.
Grafic 4: Dobanzile la lei la o saptamana, explicite pe piata monetara, implicite pe piata de forward (tranzactii la termen) pe cursul valutar
Romania si plutonul de performanta a indicilor bursieri: nu stam deloc rau
In graficul de mai jos am trecut in revista evolutia unor indici de pe mai multe piete bursiere, pentru a vedea cum se prezinta piata romaneasca in context international. Concluzia e ca suntem plasati in “pluton”, nu parem sa fi avut riscuri idiosincratice prea mari pana acum, evolutiile tuturor indicilor fiind corelate puternic si piata de la Bucuresti fiind undeva la mijlocul intevalului de evolutie de la inceputul anului selectat ad-hoc in exemplul de mai jos, unde piata din Hong Kong pare sa fia avut cele mai mici scaderi iar cea poloneza cele mai mari. Daca adaugam povestea randamentului de dividend care ramane una atractiva pentru BVB in comparatie cu alte piete, chiar si dupa revizuirile anticipate, credem ca auspiciile pozitive ale investitiilor in actiuni pe piata locala nu sunt neaparat de neglijat.
Grafic 5: evolutiile de la inceputul anului (considerat la valoare de 100) a unor indici bursieri reprezentativi selectati