O noua emisiune de Eurobonduri: marfa noua in dolari, dar semnalul e mai pozitiv pentru titlurile in EUR
Dupa nici doua luni de la emisiunea de la finele lunii mai, Romania a iesit din nou la rampa printr-o emisiune pe pietele internationale, “atacand” de asta-data piata americana printr-o emisiune in doua transe (pe 11 si respectiv 30 de ani) in dolari SUA. Spre deosebire de emisiunea din mai, “prima de emisiune” (diferenta intre randamentul emisiunii efective si cel sugerat de preturile de pe piata secundara ale instrumentelor similare) a fost de aceasta data mult mai scazuta, dar interesul investitorilor a ramas unul important, permitand emiterea a 3,3 miliarde USD. Chiar daca succesul emisiunii ar fi putut da un imbold pozitiv titlurilor in dolari SUA ale Romaniei, sentimentul mai precaut din piata a facut ca acestea sa se tranzactioneze mai degraba intr-un context negativ. In schimb, succesul emisiunii reprezinta un semnal pozitiv pentru titlurile in EUR ale Romaniei, eliminand riscul pe termen scurt al unei noi emisiuni in moneda europeana. De altfel, Eurobondurile romanesti au avut o evolutie decenta, preturile reusind sa creasca in ultima saptamana, chiar si pe fondul sentimentului de piata mai precaut, insa doar pentru scadentele scurte si medii, relevandu-se totusi o evolutie usor negativa pentru scadentele mai lungi.
Grafic 4: Evolutia randamentelor unor Eurobonduri selectate cu scadente la 10 ani
Cautatorii de titluri in lei incep sa oboseasca. E timpul pentru un nou branci din partea BNR?
Sentimentul mai precaut al pietei si-a pus amprenta si asupra interesului pentru titlurile de stat in lei in saptamana trecuta, ceea ce era oarecum de asteptat dupa 2 luni in care emisiunile de titluri ale Ministerului Finantelor pe piata locala au inregistrat volume ridicate, luna iunie incheindu-se cu peste 9 miliarde de lei atrase de pe piata. Cum piata locala are o capacitate limitata de absorbtie, contextul extern devine unul tot mai relevant, mai ales pentru titlurile cu scadente mai lungi. Piata locala de titluri mai detine insa un an as in maneca, respectiv capacitatea de cumparare a Bancii Nationale, aceasta fiind retinuta in luna iunie cand cumpararile de titluri s-au situat “doar” la jumatate de milliard de lei, oarecum normal tinand cont ca cererea de titluri din partea sectorului privat a fost mare (de peste 3 ori sumele anuntate de Ministerul Finantelor in prospectul de emisiune). In luna iulie, o cerere mai scazuta din partea investitorilor privati ar putea fi compensata de o activitate mai intensa a BNR, astfel incat cresterea randamentelor si scaderea preturilor titlurilor de stat ar putea fi una limitata atat in timp cat si ca magnitudine.
Grafic 5: Evolutia randamentelor la 2, 5 si 9 ani pentru titlurile de stat romanesti emise in lei