Bursa si activitatea economica romaneasca: corelatia persista  

Contextul economic global si cel epidemiologic local evident ca nu au ajutat actiunile de la Bursa de Valori Bucuresti sa aiba o performanta prea buna in saptamana trecuta. Scaderile de la BVB nu s-au incadrat insa printre cele mai drastice, dimpotirva, vorbim de un -2,3%, fata de un -2,8% pe piata americana (indicele S&P500) sau -5,1% pe cea din zona euro (Eurostoxx 600). Ca si in cazul altor piete de actiuni, cea din Romania oglindeste si ea perspectiva economica, iar aceasta din urma e probabil sa se fi inrautatit in luna octombrie, asa cum sugereaza si evolutia indicelui de sentiment economic compilat de Comisia Europeana pentru Romania, care anticipeaza de obicei destul de bine evolutia PIB dintr-un trimestru. Desi aflat in retragere fata de trimestrul anterior, scaderea acestui indice de sentiment nu e una drastica si nu e deloc garantat faptul ca Romania va reintra pe scadere economica in trimestrul al IV-lea, asa cum pare probabil la nivelul zonei euro. In aceste conditii si tinand cont ca si in Romania a inceput sezonul de raportari financiare pentru trimestrul al III-lea, unde ne putem astepta si la surprize placute, actiunile romanesti ar putea beneficia de o abordare echilibrata din partea investitorilor, in ciuda accelerarii pandemiei la nivel local.

Grafic 4: Evolutia indicelui de pret BET-XT de la BVB, alaturi de indicele de sentiment economic al Comisiei Europene, o buna aproximare a evolutiei activitatii economice din Romania

Prima de risc a Romaniei a crescut doar marginal in ciuda aversiunii generale fata de risc

Un alt catalizator pozitiv pentru Romania il reprezinta faptul ca probabilitatea organizarii la termen a alegerilor parlamentare a crescut foarte mult odata ce Parlamentul nu a reusit sa adopte o decizie privind amanarea acestora, asa cum ii permiteau prerogativele certificate de Curtea Constitutionala. De facto, doar pandemia mai poate amana in acest moment alegerile. Cum investitorilor nu le place incertitudinea, mai ales cea politica si mai ales atunci cand miza este un buget 2021 care vine dupa un an cu un deficit bugetar care va depasi probabil cota de 9% din PIB, orice clarificare politica si orice perspectiva de guvernare stabila pe termen lung va fi primita pozitiv de piete. Acesta este si motivul probabil pentru care investitorii in titlurile romanesti au reactionat mai putin negativ la impulsul de aversiune fata de risc dat de pietele internationale. Dimpotriva, daca vorbim de titlurile de stat locale, preturile acestora au reusit chiar sa creasca, iar licitatiile Ministerului de Finante au intalnit cerere abundenta, atat pentru emisiunile locale in lei cat si in emisiunea in euro organizata ad-hoc de catre minister, la care s-a emis o suma record de 1,65 miliarde euro la un randament la 2 ani in jur de 0,4%. Astfel, o alta veste buna este ca pentru ceea ce a ramas din acest an, Ministerul Finantelor probabil ca isi va acoperi usor nevoile de finantare, ceea ce, alaturi de potentialul de interventie a BNR in piata de titluri, ofera un confort suplimentar investitorilor in obligatiunile si fonduri de obligatiuni suverane romanesti, ferindu-i probabil de scaderi semnificative de preturi, chiar si in ipoteza in care sentimentul pe pietele internationale s-ar inrautati.

Grafic 5: Prima de risc suveran a Romaniei, calculate ca diferenta dintre randamentul unui Eurobond si cel al unui instrument de referinta (swap de dobanzi) de pe piata EUR, ambele cu scadenta la 5 ani