Vaccinul a “functionat” si pentru cursurile forintului, zlotului si coroanei; cursul leului, neclintit, dar costul sau de finantare a scazut si el

Monedele tarilor emergente s-au comportat in ultima vreme ca niste veritabile active riscante, cursul acestora apreciindu-se semnificativ in ultimele doua saptamani ca urmare a sentimentului pozitiv indus de castigarea alegerilor prezidentiale de catre candidatul Democrat (perceput a fi unul mai prietenos in relatiile comerciale ale SUA cu aceste tari), respectiv ca urmare a stirii legate de vaccin (vezi Graficul 4). Monedele din regiunea noastra au preluat acest trend, insa prin comparatie leul a ramas practic neclintit, parand a fi imun nu doar in fata stirilor negative ci, iata, si in fata celor pozitive. Dincolo de cortina, insa, lucrurile s-au imbunatatit si pe piata valutara romaneasca: daca pe piata spot, la vedere, cursul nu s-a miscat, in schimb pe piata la termen acesta s-a apreciat. Cum aceasta piata determina de facto costul de imprumut al leului vis-à-vis de euro, ea reprezinta practic placa turnanta intre piata valutara spot si piata monetara, influentand si dobanzile la lei (si potential si randamentele titlurilor de stat) pe termen scurt. Acestea din urma au scazut si ca urmare a unei imbunatatiri a situatiei lichiditatii pe piata interbancara, datorate, pe de o parte, incasarii de catre banci a unei parti insemnate din cei 9 miliarde lei scadenti la final de octombrie de la un titlu de stat, iar pe de alta parte, mentinerii interesului pentru titlurile locale din partea investitorilor straini. Scaderea dobanzilor din piata a simplificat probabil decizia BNR de a mentine neschimbata rata dobanzii de politica monetara, in conditiile in care obiectivul de etapa (usurarea poverii de finantare a economiei) fusese deja atins – cel putin in dozajul fin preferat de banca centrala, adaptat la contextul dat de incertitudinile pre-electorale.

Grafic 4: Evolutia din ultima luna a cursului leului, zlotului polonez, forintului maghiar si coroanei cehesti (in procente, scala dreapta; minus inseamna apreciere), respectiv a costului de finantare a leului pe piata valutara la termen (pentru 1 luna, scala din stanga) 

Diferentialul de randamente la 10 ani intre Romania si zona euro ajunge la minimul de mai bine de 2 ani si jumatate

Dupa ce saptamana anterioara scazusera vizibil, randamentele titlurilor romanesti au avut o evolutie mai sovaitoare saptamana trecuta. Desi titlurile in lei ar fi trebuit sa beneficieze de scaderea ratelor pe termen scurt in lei si de imbunatatirea sentimentului de risc, scaderea randamentelor acestora (si cresterea concomitenta a preturilor lor) a fost probabil impiedicata de cresterea rapida a randamentelor de referinta (si scaderile de preturi) de pe pietele dezvoltate de titluri de stat, in special cea americana si cea europeana. Chiar si asa, ecartul dintre randamentul unui titlu in lei si cel al unui instrument de referinta din zona euro – care serveste ca o aproximare a primei de risc a titlurilor locale – a reusit sa scada semnificativ (vezi Graficul 5), ajungand practic la un nivel intalnit ultima oara in ianuarie 2018, adica inainte de ciclul de cresteri de dobanda al BNR. Acesta e un lucru remarcabil, tinand cont ca deficitul bugetar din 2020 va fi cel mai probabil aproape triplu fata de cel din 2017-2018 (ca % din PIB). Ce s-a schimbat insa in ultimii 3 ani este insa perspectiva inflatiei, care in 2018 sparsese limita superioara a intervalului tinta, insa in 2020 se prefigureaza a incheia anul la un nivel inferior tintei centrale de 2,5%. De asemenea, faza ciclului economic e alta, in 2017-2018 punandu-se problema supraincalzirii economiei (ce necesita dobanzi mai ridicate), in timp ce in acest moment ne aflam la confluenta dintre recesiune si relansare economica.

Grafic 5: Ecartul de randament intre titlurile de stat romanesti si referinta (randamentul de swap) la 10 ani de pe piata zonei euro