Banca Nationala pune umarul la compresia randamentelor in lei

Printr-o miscare neanticipata, Banca Nationala a Romaniei a anuntat la sfarsitul zilei de vineri adoptarea masurii reducerii ratei dobanzii de politica monetara si a dobanzilor la facilitatile sale permanente cu cate 0,25 puncte procentuale. Venita pe fundalul unui exces de lichiditate care punea oricum presiune descendenta asupra dobanzilor din piata, masura indica o dorinta clara de a capitaliza fereastra de oportunitate de relaxare a politicii monetare oferita de scaderea inflatiei sub tinta BNR (+2,06% la finalul anului 2020), de elanul noului Guvern in ce priveste consolidarea fiscala (a se vedea decizia de inghetare a salariilor din sectorul public) si respectiv de contextul benign sau chiar pozitiv al atitudinii fata de risc a investitorilor globali. Masura BNR e probabil sa reumfle panzele pietei de titluri locale, oferind un catalizator pentru continuarea tendintei de apreciere a preturilor si respectiv de scadere a randamentelor. Daca pentru stat aceasta reprezinta un ajutor la care spera (si pentru care facea si presiune mediatica), in schimb pentru investitorii mai conservatori, acest context creeaza presiune financiara si – de ce nu? si emotionala – in sensul in care pasivitatea acestora prin plasamente in depozite si titluri de stat va fi tot mai slab remunerata, prin randamente situate foarte probabil sub ritmul de scadere a puterii de cumparare. Astfel, pentru a tine pasul cu inflatia, la fel ca in cazul investitorilor din Europa si din alte state dezvoltate, si investitorii romani vor fi nevoiti sa isi asume riscuri investitionale marginale mai mari.

Grafic 4: Randamentul titlurilor de stat in lei, alaturi de evolutia dobanzilor de pe piata monetara si dobanda BNR