Stimulul unora, necazul altora
Autor: Horia Braun Erdei, CEO Erste Asset Management
America e pusa pe treaba! Dupa adoptarea recenta a unui mega-pachet de 1,9 trilioane dolari de ajutoare bugetare catre populatie, autoritati locale si companii mici, presa americana a anuntat saptamana trecuta ca administratia Democrata pregateste un nou pachet de anvergura si mai mare, de peste 3 trilioane dolari, indreptat in special catre investitii in infrastructura, economia verde si educatie. Veste buna pentru economia SUA si evident pentru pietele financiare de peste Ocean: nici nu e de mirare ca actiunile americane au “batut” performantele altor piete de actiuni in saptamana trecuta, ca dolarul american s-a apreciat cu aproape 1% si chiar si obligatiunile de stat americane si-au vazut preturile in crestere (respectiv randamentele in scadere), primind un respiro din partea investitorilor dupa saptamani de performante negative. Sigur ca eventualitatea unei cresteri economice mai ample a economiei SUA e una favorabila pentru intreaga economie mondiala, caci banii se vor duce si catre importuri de bunuri si servicii din alte tari, insa pana sa ajungem acolo, efectul initial e unul asimetric, de atragere a investitiilor catre SUA dinspre alte parti ale lumii. Asta cu atat mai mult cu cat restul lumii se confrunta cu diferite provocari si pare a se afla intr-o “pasa mai proasta” decat economia SUA: Europa este in apogeul valului 3 al pandemiei, la fel ca unele tari emergente, precum Brazilia; China pare sa incetineasca ritmul impulsionarii economiei dupa ce a recuperat toate pierderile de productie generate de pandemie si in conditiile in care autoritatile chineze sunt ingrijorate de datoria excesiva acumulata de sectorul privat si cel al autoritatilor locale; tari precum Rusia si Turcia se confrunta si ele cu lipsa de incredere a investitorilor din cauza unor potentiale noi sanctiuni economice si financiare (in cazul Rusiei) si respectiv a unui comportament eratic si discretionar al conducerii politice (in cazul Turciei). In aceste conditii de asimetrie a increderii, a perspectivelor de crestere economica pe termen scurt si de directionare a fluxurilor de capital catre SUA, faptul ca pietele financiare din economiile emergente au subperformat nu ar trebui sa mire. Nu toate activele de pe aceste piete au suferit insa la fel: in fapt actiunile au crescut in saptamana trecuta, iar obligatiunile emise in valuta de catre tarile emergente au stagnat, cele mai afectate fiind de fapt valutele acestor tari, alaturi de obligatiunile emise in monedele nationale – dovada a faptului ca cel mai puternic canal de transmisie a “necazurilor” pe aceste piete ramane acela al intaririi cursului dolarului SUA.
Grafic 1: Evolutia de la inceputul anului a cursului compozit al dolarului SUA (cresterea inseamna aprecierea in valoare a dolarului fata de un cos reprezentativ de valute internationale, scaderea inseamna o depreciere a USD) si respectiv a fluxurilor estimate de capital in pietele emergente (cresterea insemnand intrari de capital, iar scaderea iesiri de capital)
Ancora europeana se dovedeste puternica pentru Romania
In ciuda refluxului interesului investitorilor fata de activele de pe pietele emergente, activele romanesti s-au “tinut bine”, inregistrand aprecieri de preturi in saptamana trecuta – cu exceptia notabila a cursului leului, care s-a aliniat mai mult tendintelor de depreciere internationale, pastrandu-si insa caracteristica de volatilitate atenuata fata de alte monede emergente. In cazul actiunilor romanesti, se mentine corelatia mai puternica fata de piata europeana de actiuni, care a continuat sa creasca, desi intr-un ritm slabit fata de saptamanile anterioare si comparativ cu performanta saptamanala a pietei de actiuni americane. Ancora europeana pare a fi puternica si in cazul Eurobondurilor romanesti (titlurile emise de Romania pe pietele internationale, in special in euro), ale caror preturi s-au apreciat in ciuda unei performante stagnante a indicelui reprezentativ al pietelor emergente. Pentru a explica rezilienta Europei la forta de atractie a capitalurilor de catre America, trebuie probabil sa facem referinta la politica monetara a Bancii Centrale Europene, care face distinctie fata de alte banci centrale importante ale lumii prin faptul ca isi mentine o retorica expansionista dublata de interventii accentuate in piata pentru a sustine economia europeana afectata de lockdown-urile asociate valului 2 al pandemiei. Pe langa aceasta sustinere monetara, activele europene beneficiaza si de perspectiva sumelor injectate prin Planul de Redresare European, iar tendinta recenta de depreciere a monedei europene fata de dolar ajuta si ea competitivitatea exporturilor companiilor din zona euro. Chiar daca pentru companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti aceste aspecte conteaza prea putin din cauza impactului direct scazut, ele ajuta indirect prin mentinerea unei perceptii de stabilitate macroeconomica in regiunea europeana, un contrast binevenit fata de alte economii emergente fata de care perceptia de instabilitate a crescut (vezi exemplele Rusiei, Braziliei si Turciei, mentionate in paragraful anterior).
Grafic 2: Evolutia procentuala cumulata de la inceputul anului a indicilor MSCI pentru pietele Emergente, respectiv pentru pietele de Frontiera, alaturi de indicii reprezentativi de tip Total Return pentru principalele burse din zona euro (Eurostoxx 600 TR) si, respectiv, de la Bursa de la Bucuresti (BET-XT-TR)
Imbunatatirea conditiilor de lichiditate pe piata monetara locala ajuta titlurile romanesti
Scadenta de 9 miliarde lei a unui titlu de stat de pe 22 martie, alaturi de executia bugetara care ramane laxa la inceputul anului (crestere a deficitulul la 2 luni cu 0,35 puncte procentuale din PIB) au sustinut revenirea probabila a excesului de lichiditate pe piata interbancara locala. Asa cum se intampla in astfel de conjuncturi de exces de lichiditate, si de data aceasta ratele dobanzilor au simtit o presiune de scadere, presiune care a sporit si interesul pentru titlurile de stat cu scadente in special medii, care ofera un plus semnificativ de randament fata de piata monetara interbancara in schimbul unui risc mediu de rata de dobanda, risc care poate fi insa controlat de investitorii inarmati cu rabdare, care pot detine titlurile pana la scadenta. Privind in viitor, perspectivele mentinerii acestui exces de lichiditate depind in mare masura de confluenta dintre intrarile de capital strain in Romania si masurile de politica monetara si fiscala adoptate de autoritati. In acest moment, primele sunt nefavorabile pe termen scurt, dar s-ar putea imbunatati pe termen mediu, in vreme ce cele din urma par a fi relativ neutre, in asteptarea noilor evolutii ale pandemiei si ale cresterii economice, respectiv, in cazul BNR, ale ratei inflatiei. Si in cazul acestor evolutii, provocarile mai mari par sa fie localizate in urmatoarele cateva luni, in vreme ce perspectiva pentru cea de-a doua jumatate a anului ar putea fi una imbunatatita.
Grafic 3: Randamentele titlurilor de stat emise de Ministerul Finantelor in lei pe 2, 5 si 10 ani, alaturi de ratele dobanzilor de pe piata valutara la termen, piata monetara (ambele la 1 saptamana), respectiv rata dobanzii BNR